BREVIÁR, breviare, s. n. 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni, date etc. dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le facă sau să le rostească la anumite ore din zi. [Pr.: -vi-ar] – Din fr. bréviaire, lat. breviarium. Vezi definitia »

ADJUDECATÁR, -Ă s.m. și f. Cel căruia i se adjudecă un lucru la o licitație publică. [Cf. fr. adjudicataire]. Vezi definitia »

vădrár (vă-drar) s. m., pl. vădrári Vezi definitia »

ȘAMOTÁR s.m. Șamotier. [< șamota + -ar]. Vezi definitia »

NECESÁR, -Ă I. adj. care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. ♦ strictul ~ = cantitatea minimă din ceva, indispensabilă pentru un anumit scop. II. s. n. ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. (< fr. nécessaire, lat. necessarius) Vezi definitia »