TERMITA'RE, verb, s.f. Acțiunea distrugatoare a diverselor grupări locale, mai ales la sate , dupa 1990 asupra bunurilor ce au aparținut colectivității sau celor expropiați de regimul comunist. Termitarea rezultă în ruinarea sau distrugerea completă a conacelor, grajdurilor, serelor, garajelor, stâlpilor de electricitate, canalelor de irigație, dalajului, etc. Termen pejorativ propus de Bogdan Popescu (1997) in presa românească din străinătate, preluat sporadic in cea din țara. Vezi definitia »

VOMITÁRE s.f. Acțiunea de a vomita și rezultatul ei; vomare; vomisment. [< vomita]. Vezi definitia »

PERSEVERÁRE s.f. Acțiunea de a persevera și rezultatul ei; persistare, stăruire; perseverență. [< persevera]. Vezi definitia »

EXERSÁRE s.f. Acțiunea de a exersa. [< exersa]. Vezi definitia »

VEȘNICÍRE s. f. v. VEȘNICI. [NODEX] Vezi definitia »