Definita cuvantului periferie
PERIFERÍE s.f. Cartierele mărginașe ale unui oraș; (p. ext.) ținuturile de la marginea unei țări. ♦ Suprafața exterioară a unui corp solid. ♦ Contur al unei figuri curbilinii; circumferință. [Gen. -iei. / cf. fr. périphérie, it. periferia < lat., gr. peripheria – circumferință < peri – împrejur, pherein – a purta].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu periferie
PÁTRIE s.f. 1. Țară unde s-a născut cineva, țară de baștină. 2. Loc unde s-a născut cineva, loc de baștină; oraș, ținut, pământ natal. ♦ Mediu social din care face parte cineva. 3. Loc unde a luat naștere sau s-a dezvoltat o știință, o artă etc. [Gen. -iei. / < lat., it. patria, fr. patrie]. Vezi definitia »
REDÁCȚIE s.f. 1. Colectiv de redactori care lucrează la un ziar, la o revistă, într-o editură etc. ♦ Local unde sunt instalate birourile redactorilor unei reviste, unui ziar etc. 2. Redactare. [Gen. -iei, var. redacțiune s.f. / cf. fr. rédaction]. Vezi definitia »
ANEMÍE s. f. stare de slăbiciune cauzată de scăderea numărului de globule roșii și a hemoglobinei din sânge. ♦ ~ pernicioasă = stare gravă de anemie în care măduva oaselor nu mai poate forma globule roșii. (< fr. anémie) Vezi definitia »
ETEROFONÍE s.f. (Muz.) Discordanță provenită din devierea incidentală a vocilor mai multor cântăreți care improvizează aceeași melodie. [Gen. -iei, var. heterofonie s.f. / < fr. hétérophonie, cf. gr. heteros – altul, phone – sunet]. Vezi definitia »
CHIMÍE s.f. Știință care studiază structura internă și proprietățile corpurilor, transformările și combinațiile lor. ◊ Chimie nucleară = parte a chimiei care studiază nucleul atomului. [Gen. -iei. / cf. fr. chimie]. Vezi definitia »