HIPERBÁR, -Ă adj. (despre o incintă) cu o presiune superioară cele atmosferice. (< fr. hyperbare) Vezi definitia »

TRIBUNICIÁR, -Ă adj. care aparține tribunului. (după fr. tribunitien, lat. tribunicius) Vezi definitia »

MAJORITÁR, -Ă, majoritari, -e, adj. Care face parte din majoritate, care reprezintă cel mai mare număr, cea mai mare parte dintr-o colectivitate, care întrunește majoritatea. ◊ Reprezentanță majoritară = sistem electoral conform căruia sunt considerați aleși numai candidații care au întrunit majoritatea absolută a voturilor. – Din fr. majoritaire. Vezi definitia »

DOCÁR, docare, s. n. Trăsurică ușoară cu două sau cu patru roți. – Din engl., fr. dog-cart. Vezi definitia »

altár (altáre), s. n. – Parte a bisericii în care se oficiază liturghia. – Var. altariu (înv.). Megl. altar, istr. altor. Lat. altār sau altārium (Pușcariu 68; Candrea-Dens., 49; REW 381; DAR; Philippide, II, 631); cf. alb. ljter, it. altare, prov., sp., port. altar. Există în rom. și dubletul oltar, din sl. olŭtarĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Cf. Gáldi, Dict., 148), cf. bg., sb., cr., slov., rus. oltar, ceh., mag. oltár. Forma oltar este înv. Vezi definitia »