FACTÓTUM s. m. inv. 1. (fam.) persoană care inițiază, hotărăște și rezolvă diferite treburi într-o instituție, organizație etc. 2. (fig.) meșter la toate. (< fr. factotum, lat. fac totum) Vezi definitia »

ghiordúm s.n. (înv.) joc cu 24 de cărți, asemănător cu stosul. Vezi definitia »

FACTÓTUM s.m.invar. Persoană care inițiază, hotărăște și rezolvă diferite treburi într-o instituție, organizație etc. [< lat., fr. factotum]. Vezi definitia »

MÍNIMUM I. s. n. 1. punct, limită inferioară. 2. cea mai mică cantitate, valoare, intensitate etc.; minim (III). II. adv. cel puțin; măcar. (< lat., fr. minimum) Vezi definitia »

MÍXTUM v. mixtum compositum. [DEX '98] Vezi definitia »