URZICÁR², urzicari, s. m. (Reg.) 1. Pasăre mică, cu pene negricioase, care trăiește mai ales prin urzici. 2. Fluture mic, roșiatic, cu pete mari, negre, a cărui omidă, de culoare neagră, trăiește pe urzici (Vanessa urticae). – Din urzică + suf. -ar. Vezi definitia »

EXEMPLÁR s.n. 1. Fiecare dintre obiectele identice ale unei serii de lucruri, multiplicate după un model comun. 2. Reprezentant izolat al unei categorii de ființe sau de lucruri asemănătoare. [Pron. eg-zem-. / cf. fr. exemplaire, lat. exemplarium]. Vezi definitia »

ESTUÁR, estuare, s. n. Gură largă, în formă de pâlnie, în zona de vărsare a unor fluvii mari, pe țărmurile afectate de maree puternice.[Pr.: -tu-ar] – Din fr. estuaire, lat. aestuarium. Vezi definitia »

CIRCULÁR, -Ă adj. 1. În formă de cerc, care descrie un cerc. ♦ (Adv.) De jur împrejur. 2. (și s.f.) (Ordin, dispoziție) care se transmite în aceeași formă la mai multe instituții, persoane etc. // s.n. 1. Ferăstrău în formă de disc, care taie prin învârtire în jurul propriei sale axe. 2. (Teatru) Fundal care acoperă peretele din fundul scenei. [Cf. fr. circulaire, lat. circularis]. Vezi definitia »

LUNÁR, -Ă adj. 1. referitor la Lună, propriu Lunii. 2. mensual. (< fr. lunaire, lat. lunaris) Vezi definitia »