VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „care are vertebre”; „(referitor la) șira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce]. Vezi definitia »

ALICUÁNTĂ adj.f. (Mat.) Parte alicuantă = parte care nu intră de un număr exact de ori într-un tot. [Pl. -te. / < fr. aliquante]. Vezi definitia »

VINDÍCTĂ s.f. (Liv.) Urmărire, răzbunare a unei crime. [< fr. vindicte, lat. vindicta]. Vezi definitia »

ȘABRÁCĂ s.f. Pătură înflorată care se așază pe spinarea calului sub șa. [< fr. chabraque, cf. germ. Schabracke]. Vezi definitia »

ALÁRMĂ s.f. 1. Anunțare a unei primejdii, a unei nenorociri iminente etc.; mijlocul prin care se face anunțarea acestei primejdii. ♦ Semnal, chemare pentru a lua armele. 2. Neliniște; spaimă. [< fr. alarme < it. all'arme – la arme]. Vezi definitia »