PRISÓS, prisosuri, s. n. 1. Ceea ce depășește necesarul, ceea ce întrece o anumită limită; prisosire, prisosință, prisoseală, surplus, excedent; p. ext. belșug, abundență. ◊ Loc. adj. și adv. De prisos = (care este) în plus; p. ext. (care este) inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. Cu prisos = în plus; din plin, din belșug. 2. (La pl.; înv. și reg.) Teren agricol care prisosea moșierului și pe care acesta îl arenda țăranilor. – Din ngr. perissós. Vezi definitia »

CICLOCRÓS s.n. Concurs de ciclism desfășurat pe un teren variat. [Pl. -suri. / < fr. cyclocross, cf. engl. cyclus – bicicletă, cross – cursă]. Vezi definitia »

VÂNTÓS, -OÁSĂ, vântoși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. Cu vânt, bătut de vânt. 2. S. f. Vânt mare (cu vârtejuri); vântoaie, furtună, vijelie. 3. S. f. pl. Iele. – Vânt + suf. -os. Vezi definitia »

FLOCONÓS, -OÁSĂ adj. compus din flocoane; cu aspect de flocoane. (< fr. floconeux) Vezi definitia »

scaieciós, scaiecióși, s.m. (reg.) pasăre mică înrudită cu sticletele, cu fruntea roșie, bărbia neagră și pieptul roz, care se hrănește mai ales cu semințe de in; inăriță. Vezi definitia »