OTIATRÍE s.f. (Med.) Otologie. [Gen. -iei. / < fr. otiatrie, cf. gr. ous – ureche, iatreia – vindecare]. Vezi definitia »

a sări din porție expr. (intl.) a-și pierde un drept sau un privilegiu. Vezi definitia »

COSMOGONÍE s.f. Ramură a astronomiei care studiază originea și evoluția universului. [Gen. -iei. / cf. fr. cosmogonie, gr. kosmogonia < kosmos – univers, gonos – origine]. Vezi definitia »

PALEOZOOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază animalele fosile. (< fr. paleozoologie) Vezi definitia »

ESOFAGOMALACÍE s. f. înmuiere anormală a peretelui esofagian, prin acțiunea sucului gastric în urma vomismentelor. (< fr. oesophagomalacie) Vezi definitia »