SOMIÉRĂ s. f. 1. rețea elastică de sârmă fixată într-un cadru de fier la pat, peste care se pune salteaua. 2. bloc de piatră care susține o boltă. ◊ grindă de reazem principal pe care se sprijină grinzile secundare ale unui planșeu. (< fr. sommier) Vezi definitia »

NECROPLÁSMĂ s. f. citoplasmă inactivă, asemănătoare celei din sămânța moartă. (< fr. nécroplasme) Vezi definitia »

șoroábă, șoroábe, s.f. (reg.) dungă ce se face la capătul sfredelului, în locul unde bate minerul cu fistăul. Vezi definitia »

pomnéată, pomnéși, s.f. 1. (pop.) șervet, batistă sau fâșie de pânză albă, având legate la un capăt un ban, iar la celălalt o lumânare, care se pune în mâna mortului sau se dă de pomană celor care iau parte la înmormântare. 2. (reg.; în forma: pomnetă) bucată de pânză în care se învelesc oasele unui mort când sunt dezgropate. 3. (reg.) colac împletit care se dă de pomană la înmormântări. 4. (reg.; în forma: pocmet) manșetă la cămășile bărbătești țărănești. 5. (reg.; în forma: pogmată) fâșie împodobită la poalele unei fuste femeiești. 6. (reg.; în formele: pocmată, pogmată) cingătoare de fată împodobită cu cusături. 7. (reg.) guler la o cămașă bărbătească. 8. (reg.) fiecare dintre cele două ațe cu care se leagă cămașa bărbătescă la gât. Vezi definitia »

MÓNTĂ s.f. 1. Împreunare a unui armăsar cu o iapă; (p. ext.) împreunare la animale. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. [< fr. monte]. Vezi definitia »