Definita cuvantului permitere
PERMÍTERE s.f. Acțiunea de a permite și rezultatul ei; învoire, îngăduire. [< permite].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu permitere
DISPOZÁRE s. f. v. dispoza. [DLRM] Vezi definitia »
AUTOEDUCÁRE, autoeducări, s. f. Acțiunea de a se autoeduca și rezultatul ei. [Pr.: a-u-to-e-] – V. autoeduca. Vezi definitia »
upovăíre s.f. (înv.) speranță. Vezi definitia »
BUNĂSTÁRE s. f. Prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei-stări] – Din bună + stare (după germ. Wohlstand). Vezi definitia »
înfărtățíre s.f. (reg., înv.) înfrățire, înfărtăție. Vezi definitia »