SIFLÁNT, -Ă, siflanți, -te, adj. (Despre respirație) Șuierător; strident, zgomotos. ◊ Consoană siflantă sau sunet siflant (și substantivat, f.) = consoană constrictivă dentală, formată prin atingerea vârfului limbii de către cele două șiruri de dinți sau numai de dinții incisivi inferiori; consoană sibilantă. – Din fr. sifflant. Vezi definitia »

TRENÁNT, -Ă adj. care trenează (2); (despre stil) lânced, monoton. (< fr. traînant) Vezi definitia »

DELITESCÉNT, -Ă adj. care prezintă delitescență. (< fr. délitescent) Vezi definitia »

PANSAMÉNT s. n. 1. acoperire a unei răni cu un material protector steril legat cu ajutorul unei feși; pansare (1). 2. material pentru pansament (1). (< fr. pansement) Vezi definitia »

PAZVÁNT, pazvanți, s. m. (Înv.) Pazvangiu. – Din n. pr. Pazvant[oglu]. Vezi definitia »