Definita cuvantului perorație
PERORÁȚIE s.f. 1. Încheiere a unui discurs în care toate argumentele prezentate anterior sunt reluate într-o formă restrânsă și cu un ton emfatic. 2. Expunere amplă, bombastică, incoerentă; perorare. [Gen. -iei, var. perorațiune s.f. / < lat. peroratio, fr. péroration].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu perorație
NOTÍȚIE, notiții, s. f. (Înv.) Informație, știre. – Din it. notizia, lat. notitia. Vezi definitia »
SOLÍE, solii, s. f. 1. Misiune, însărcinare încredințată unui sol2. ◊ Expr. (Înv.) A-și da solia = a expune obiectul misiunii sale, a-și îndeplini însărcinarea de sol2; a da socoteală de misiunea avută. ♦ P. gener. Misiune, însărcinare, sarcină. ♦ Fig. Menire. 2. (Concr.) Veste, mesaj (adus de un sol2). 3. (Concr.) Grup de persoane trimise ca soli2; delegație. – sol2 + suf. -ie. Vezi definitia »
SPALAȚÍE s. f. reacție nucleară în care, în urma bombardării cu particule, din nucleul ciocnit se elimină mai mulți nucleoni. (< fr., engl. spallation) Vezi definitia »
REFUTÁȚIE, refutații, s. f. (Franțuzism înv.) Refutare, respingere, combatere. – Din fr. réfutation. Vezi definitia »
DISTROFÍE s.f. (Med.) Stare patologică constând în dezorganizarea nutriției țesuturilor sau a organelor. ♦ Tulburare de nutriție cronică la sugari. [Gen. -iei. / < fr. dystrophie, cf. gr. dys – dificil, trophe – hrană]. Vezi definitia »