EXPROMISIÚNE s.f. Substituție de debitori în dreptul roman, care se caracteriza prin faptul că nu exista o înțelegere prealabilă între debitori. [Pron. -si-u-. / < lat. expromissio, fr. expromission]. Vezi definitia »

DECIMAȚIÚNE s.f. v. decimație. Vezi definitia »

SUPRAPÚNE vb. III. tr. A pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. [P.i. suprapún, conj. -nă. / < supra- + pune, după fr. superposer]. Vezi definitia »

SUPRAIMPRESIÚNE s.f. Suprapunere a două sau mai multe imagini pe un film, pe o peliculă pentru a obține anumite efecte. [Pron. -pra-im-, var. supraimpresie s.f. / < supra- + impresiune, după fr. surimpression]. Vezi definitia »

FISIÚNE s.f. Fisionare; reacție nucleară (provocată sau, rar, spontană) în care are loc ruperea unui nucleu atomic greu în două fragmente de masă aproape egale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. fission, germ. Fission]. Vezi definitia »