CONVÉCȚIE s. f. 1. deplasare a unei mase de aer în sens vertical. 2. trecere prin câmpuri fluide a curentului electric sau a căldurii, datorită deplasării particulelor lor componente. 3. (med.) metodă de pierdere a energiei calorice prin deplasarea aerului cald în jurul organului cutanat și înlocuirea lui cu aer rece. (< fr. convection, lat. convectio) Vezi definitia »

PSIHALGÍE s.f. Varietate de nevralgie în care predomină elementul psihopatic. [Gen. -iei. / < fr. psychalgie, cf. gr. psyche – suflet, algos – durere]. Vezi definitia »

COLOIDOPEXÍE s.f. (Biol.) Fixare a coloranților coloidali de către celule. [Pron. -lo-i-. / < fr. colloïdopexie]. Vezi definitia »

CROMOSCOPÍE s.f. (Med.) Studiul culorii unui lichid organic, care suferă modificări în cazuri de boală. [Gen. -iei. / < fr. chromoscopie]. Vezi definitia »

brumărie, brumării adj. f. (er. – d. femei) în floarea vârstei; la vârsta deplinei experiențe sexuale. Vezi definitia »