Definita cuvantului pian
PIAN s.n. Instrument muzical cu coarde și cu clape, la care se cântă prin apăsarea clapelor, care comandă niște ciocănele ce lovesc coardele; pianoforte. [Pron. pian, pl. -ne, var. piano. / < germ. Piano, fr., it. piano(forte)].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pian
FRIGIÁN, -Ă adj. Bonetă frigiană = bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul revoluției franceze ca simbol al libertății. [Pron. -gi-an. / < fr. phrygien]. Vezi definitia »
PEȘTIMÁN, peștimane, s. n. 1. (Înv. și pop.) Obiect de îmbrăcăminte femeiască confecționat din stambă sau din alt material ușor, care se înfășoară, în unele locuri la țară, ca o fustă în jurul trupului; p. ext. șorț de protecție purtat de meseriași. 2. (Reg.) Legătoare de cap care se poartă pe sub broboadă. [Var.: (reg.) peștemán s. n.] – Din tc. peștimal. Vezi definitia »
MÂRTÁN, mârtani, s. m. (Reg.) Motan, cotoi. – Et. nec. Vezi definitia »
BĂLÁN, -Ă, bălani, -e, adj. 1. (Despre oameni) Blond. ♦ (Substantivat, m.; ir.) Dracul. 2. (Despre animale) Cu părul alb; plăvan. ♦ (Substantivat) Nume care se dă unor animale domestice cu părul alb. Adăp bălanul și-l încalec (STANCU). – Din băl + suf. -an. Vezi definitia »
JIPÁN, jipani, s. m. (Bot.; reg.) Tufan, stejar. – Jip2 + suf. -an. Vezi definitia »