șoimáncă, șoimánce, s.f. (reg.; mai ales pl.) șoimanele, ielele, frumoasele, mândrele, vântoasele, dânsele, sânzienele (ființe supranaturale cu puteri nefaste). Vezi definitia »

CANICULTÚRĂ s. f. ramură a zootehniei care se ocupă cu creșterea și dresajul câinilor; chinologie. (< fr. caniculture) Vezi definitia »

PURICEÁSCĂ s. f. Numele unei specii de licheni (Lecanora confluens). – Purice + suf. -ească. Vezi definitia »

OSTRACÍTĂ s. f. stridie fosilă. (< fr. ostracite) Vezi definitia »

obiálă (obiéle), s. f. – 1. (Rar) Pătură. – 2. Bucată de pînză sau de postav, folosită de țărani în loc de ciorapi sau șosete. – 3. Otreapă, cîrpă, zdreanță. – Var. (Mold.) oghială. Mr. bghială, megl. ubel’. Sl. (bg.) objalo, din obiti, obiją „a înveli” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Miklosich, Lexicon, 466; Cihac, II, 219; Conev 60, 84), cf. sb., cr. obojak „pantaloni”, ceh. ob(v)al „înveliș”. Cf. oghial. – Der. obilos, adj. (zdrențăros). Vezi definitia »