APOTEÓTIC, -Ă adj. care constituie o apoteoză; triumfal. (< apote/oză + -otic) Vezi definitia »

CÍFRIC, -Ă adj. Exprimat în cifre; numeric. [< cifră + -ic]. Vezi definitia »

MELÓDIC, -Ă, melodici, -ce, adj., s. f. I. Adj. 1. Care ține de melodie, referitor la melodie. 2. Melodios, armonios. II. S. f. Ramură a muzicologiei care se ocupă cu studiul melodiei. ♦ Felul în care este compusă o melodie. – Din fr. mélodique. Vezi definitia »

ARSÉNIC adj.m. Acid arsenic = acid rezultat din combinarea arsenicului cu oxigenul. [Cf. fr. arsénique]. Vezi definitia »

AUTOGENOTÍPIC, -Ă adj. care provine din același genotip. (< fr. autogénotypique) Vezi definitia »