DEPRESIÚNE s.f. I. 1. Întindere de teren înconjurată de înălțimi; adâncitură de teren de întindere mare. 2. Presiune atmosferică inferioară valorii normale a presiunii dintr-un loc, oarecare. II. (Fig.) Tristețe (profundă), mâhnire; deprimare. III. Scădere a valorilor, a acțiunilor etc. , cauzată de o criză. [Pron. -si-u-. / cf. fr. dépression, lat. depressio]. Vezi definitia »

LOCUȚIÚNE s. f. grup de cuvinte cu sens unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. (< fr. locution, lat. locutio) Vezi definitia »

PROCREAȚIÚNE s.f. v. procreație. Vezi definitia »

ADJONCȚIÚNE s.f. Unire, adăugare. [Pron. -ți-u-. / < fr. adjonction, cf. lat. adiunctio]. Vezi definitia »

COEZIÚNE s. f. 1. forță de atracție care se exercită între particulele (molecule, atomi, ioni) de același fel ale corpurilor. 2. (fig.) legătură strânsă, de ordin interior. (< fr. cohésion) Vezi definitia »