ACADEMÍSM s.n. Spirit, manieră, fel de a se comporta academic. ♦ Manieră în artă care cultivă un ideal de frumusețe rece și convențională. ♦ Curent în arta sec. XIX, constând în imitarea servilă și fără originalitate a modelelor antice sau clasice; (peior.) lipsă de originalitate a unor opere artistice, viziuni estetice sau modalități de expresie artistică. [Cf. fr. académisme, germ. Akademismus]. Vezi definitia »

CONCORDÍSM s. n. sistem exegetic care caută să pună de acord învățătura biblică cu rezultatele științei. (< fr. concordisme) Vezi definitia »

FAVORITÍSM s. n. acordare de favoruri, de avantaje nemeritate. (< fr. favoritisme) Vezi definitia »

SOCIALÍSM s.n. 1. (În concepția marxistă) Prima fază a orânduirii comuniste, făurită pe baza lichidării modului de producție capitalist, întemeiată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare și pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producție. 2. Concepție, doctrină, teorie care susține necesitatea instaurării orânduirii socialiste. ♦ Socialism științific = parte constitutivă a marxism-leninismului, care studiază procesul trecerii omenirii de la capitalism la comunism; socialism utopic = denumirea diferitelor concepții premarxiste care susțineau necesitatea socialismului, dar nu cu argumente științifice, ci „raționale” și morale. [Cf. fr. socialisme, germ. Sozialismus, rus. soțializm]. Vezi definitia »

POLILINGVÍSM s. n. folosirea curentă și în egală măsură a mai multor limbi de către același individ sau grup social. (< fr. polylinguisme) Vezi definitia »