DINȚÚRĂ, dințuri, s. f. Plantă erbacee cu flori roșii sau albe dispuse în spice, care crește prin semănături sau ierburi (Odontites rubra). – Dinte + suf. -ură. Vezi definitia »

chenzínă (chenzíne), s. f. – 1. Perioadă de 15 zile. – 2. Salariu sau plată corespunzătoare acestei perioade. Fr. quinzaine. Vezi definitia »

VẤLCĂ, vâlci, s. f. (Reg.) Umflătură sub piele. Vezi definitia »

tarábă (tắrăbi), s. f. – Tejghea, masă de expus mărfurile. Tc. tarab, din arab. darabah (Șeineanu, II, 348). – Der. tarabagiu, s. m. (negustor de la tarabă); tărăbuță, s. f. (bagaje, catrafuse) se folosește mai ales la pl. Vezi definitia »

TÉRȚĂ, terțe, s. f. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei, la distanța de trei trepte. – Din it. terza. Vezi definitia »