Definita cuvantului olog
OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac. Fasole oloagă. – Cf. alb. ulok.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu olog
POLEMOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în polemologie. (< fr. polémologue) Vezi definitia »
PSIHAGÓG, -Ă s. m. f. specialist în psihagogie. (< fr. psychagogue) Vezi definitia »
CARDIOLÓG, -Ă, cardiologi, -ge, s. m. și f. Medic specialist în boli de inimă. [Pr.: -di-o-] – Din fr. cardiologue. Vezi definitia »
ANALÓG, -OÁGĂ adj. 1. care prezintă analogie; asemănător, similar. 2. (despre organe animale) cu funcții identice, dar care se deosebesc ca structură și origine. (< fr. analogue, lat. analogus, gr. analogos) Vezi definitia »
REOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în reologie. (după engl. rheologist) Vezi definitia »