GUZGÁN, guzgani, s. m. Șobolan. – Cf. guz. Vezi definitia »

AZERBAIDJÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Azerbaidjan; azer. ◊ (s. f.) limbă turcă din familia altaică, vorbită de azerbaidjeni. (după fr. azerbaïdjanaise) Vezi definitia »

CHIȚCÁN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an. Vezi definitia »

CAMBRIÁN, -Ă, cambrieni, -e, s. n., adj. 1. Prima perioadă a erei paleozoice (în care au apărut viețuitoarele). 2. Adj. Care se referă la cambrian (1). [Pr.: -bri-an] – Din fr. cambrien. Vezi definitia »

MĂGÁN adv. (Reg.; în expr.) De măgan = de la sine, din proprie voință. – Magh. magán. Vezi definitia »