Definita cuvantului planșeu
PLANȘÉU s.n. 1. Element de construcție făcut de obicei din beton armat, care separă două etaje ale unei clădiri, care alcătuiește partea pe care se circulă a unui pod etc. ♦ Planul inferior al unei cavități subterane. 2. (Anat.) Perete musculos care delimitează la bază o cavitate. [Pron. -șeu, pl. -ee, -uri. / cf. fr. plancher].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu planșeu
EXTRANÉU, -ÉE, extranei, -ee, adj. (Rar) – Din afară, străin. – Din lat. extraneus. Vezi definitia »
șerpenéu, șerpeneáuă, s.n. (reg.) 1. cratiță de tuci. 2. ceaun. 3. vas de lemn scobit la bucătărie; blid. Vezi definitia »
potinéu s.n. (reg.) 1. parte a plugului de formă triunghiulară, așezată peste podul osiei, pe care se reazemă grindeiul; broască. 2. bucată de lemn la roțile plugului, pe care se așază plugul. Vezi definitia »
LEU2, lei, s. m. Unitate monetară principală în România, egală cu 100 de bani; franc1. – Din leu1 (cu sensul după tc. arslanly). Vezi definitia »
MOAIÉU s. n. 1. partea centrală a unei roți prin care trece osia; butucul roții. 2. orice piesă centrală pe care sunt asamblate piesele ce trebuie să se învârtă în jurul osiei. (< fr. moyeu) Vezi definitia »