Definita cuvantului plantație
PLANTÁȚIE s.f. 1. Ansamblu de plante (din aceeași specie) cultivate pe un teren special pregătit. ♦ Cultură de plante speciale. 2. Întreprindere agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.); culturile unei astfel de întreprinderi. 3. (Teatru) Planul după care se așază în scenă elementele decorului și mobilierului. [Gen. -iei, var. plantațiune s.f. / cf. fr. plantation, lat. plantatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plantație
BASTÍLIE s. f. 1. (în evul mediu) construcție dintr-un sistem de fortificații. 2. castel întărit. 3. (fig.) închisoare, cetățuie fortificată; simbol al puterii arbitrare. (< fr. bastille) Vezi definitia »
FARMACOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul originii, proprietăților fizice și chimice, compoziției, clasificării și acțiunii terapeutice a medicamentelor asupra organismului. – Din fr. pharmacologie. Vezi definitia »
CĂȚÚIE, cățui, s. f. Vas de metal sau de pământ în care se ard mirodenii. [Var.: (reg.) cățíe s. f.] – Cf. ngr. katdzí „lopățică pentru jeratic”. Vezi definitia »
ORTOGENÍE s. f. 1. ansamblu de preocupări, dezvoltarea normală a omului; planificare, control al nașterilor. 2. dezvoltare simetrică a arcadelor dentare. (< fr. orthogénie) Vezi definitia »
HEPATICOLOGÍE s. f. studiul plantelor criptogame hepatice. (< fr. hépaticologie) Vezi definitia »