TRAHÓM s.n. Boală de ochi manifestată prin granulații cenușii, rotunde, pe fața internă a pleoapelor; conjunctivită granuloasă. [Pl. -oame, var. trahomă s.f. / < fr. trachome]. Vezi definitia »

ARGENTAFINÓM s. n. neoplasm format din celule argentafine. (< fr. argentaffinome) Vezi definitia »

lácom (lácomă), adj. – 1. Mîncăcios, gurmand, nesătul. – 2. Vorace, devorator. – Megl. lacum. Sl. (bg.) lakomŭ (Miklosich, Lexicon, 331; Cihac, II, 163; Conev 86; DAR). – Der. lăcomos, adj.; lăcomește, adv.; lăcomi, vb., din sl. lakomiti sę, bg. lăkomja se; lăcomie, s. f., din sl. lakomije, bg. lakomija. – Din rom. provine mag. lákom (Edelspacher 24) și săs. lâkom, lâkomisch. Vezi definitia »

HIDROCHISTÓM s. n. tumoare chistică a glandelor sudoripare. (< fr. hidrokystome) Vezi definitia »

PERIDRÓM, peridromuri, s. n. 1. Galerie acoperită care înconjura un edificiu la nivelul pământului, servind ca loc de plimbare. 2. Spațiul exterior cuprins între peretele naosului și colonada unui templu antic. – Din fr. péridrome. Vezi definitia »