Definita cuvantului plastică
PLÁSTICĂ s.f. 1. Tehnica executării obiectelor (de artă) prin fasonarea, modelarea unei substanțe plastice; tehnica sculpturii. ♦ Totalitatea lucrărilor de artă plastică. 2. Partea din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului. [Gen. -cii. / < fr. plastique, cf. it., lat. plastica, gr. plastike < plassein – a modela].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu plastică
cládă (clắzi), s. f. – Grămadă, morman, stivă. Sl., cf. bg. klada „grămadă”, rus. kladĭ „încărcătură” (DAR). – Der. clădărie, s. f. (grămadă, claie; mănunchi, snop); cladără, s. f. (grămadă; mulțime). Cf. Clădi. Vezi definitia »
PURPURÍNĂ s. f. materie colorantă roșie-purpurie, extrasă din rădăcina unor plante sau obținută sintetic. (< fr. purpurine) Vezi definitia »
APARÉNȚĂ, aparențe, s. f. Înfățișare exterioară (și adesea neconformă cu realitatea) a cuiva sau a ceva. ◊ Loc. adv. În aparență = după exterior, la prima vedere. ◊ Expr. A salva aparențele = a reuși să dea unui lucru, unei situații etc. o înfățișare care să ascundă o realitate neplăcută. – Din fr. apparence, lat. apparentia. Vezi definitia »
BAROÁNĂ s. f. baroneasă. (< fr. baronne) Vezi definitia »
BUCOVINEÁNCĂ, bucovinence, s. f. Bucovineană. – Din bucovinean + suf. -că. Vezi definitia »