Definita cuvantului pletoră
PLÉTORĂ s.f. 1. Prisos, surplus; droaie. ◊ Pletoră semantică = acumulare excesivă de sensuri. 2. Supraabundență de sânge sau de lichide în organism. [< fr. pléthore, cf. gr. plethore < plethein – a fi plin].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pletoră
picúlă, picúle, s.f. (reg.) fluier (de cântat). Vezi definitia »
BLUÉTĂ s. f. 1. mică operă literară fără pretenții. 2. bagatelă (2). (< fr. bluette) Vezi definitia »
SEDIMENTOGENÉZĂ s.f. Depunere de diferite fracțiuni de roci rezultate din eroziunea litosferei. [Cf. lat. sedimentum – sediment, gr. genesis – geneză]. Vezi definitia »
popíncă, popínci, s.f. (reg.) 1. (la pl.) specii de ciuperci comestibile. 2. (la pl.) ghebe. 3. (la pl.) burete de casă. Vezi definitia »
a sălta în laterală expr. (intl.) a fura dintr-un buzunar exterior al victimei. Vezi definitia »