TELEONOMÍE s.f. Mod de explicare științifică a comportamentului orientat al sistemelor organice. ♦ (Biol.) Mecanism de reglare celulară determinat în mod obiectiv de anumite legități. [< fr. téléonomie, cf. gr. teleos – scop, nomos – lege]. Vezi definitia »

MICROBIOLOGÍE s. f. știință care studiază morfologia și fiziologia microorganismelor. (< fr. microbiologie) Vezi definitia »

ALGEZÍE s. f. sensibilitate dureroasă; algie. (< germ. Algesie) Vezi definitia »

MAMECTOMÍE s.f. (Med.) Extirpare a glandei mamare; mastectomie. [Gen. -iei. / < fr. mammectomie, cf. gr. mamme – mamelă, ektome – excizie]. Vezi definitia »

cărîie (-îi), s. f. – Urmă lăsată pe trup de sudoare și murdărie, jeg. Lat. *carōnia, cf. it. carogna, fr. charogne, sp. carroña (REW 1707), toate su sensul primitiv de „cadavru”. Pe lîngă un sens secundar natural, de „puturos” (cf. port. carronho, valenc. carronya și v. engad. karuoñ „leneș”, cu aceeași evoluție a rom. „puturos”), se pare că a existat de asemenea o confuzie cu ideea de „rîie”, al cărei cuvînt este aproape identic, cf. sp. carroñar „a cauza rîia”. Întrucît sp. roña înseamnă firesc și rîie și „jeg”, semantismul nu oferă nici o dificultate pentru rezultatul rom. Vezi definitia »