Definita cuvantului pluteu
PLUTÉU s.n. 1. (Ant.) Mașină de război în formă de paravan semicircular, folosită pentru a proteja pe asediatori în timpul atacului zidurilor unei cetăți asediate. 2. Panou de marmură sau de lemn care protejează altarul, corul sau prezbiteriul bisericilor catolice. ♦ Ladă sau scrin pentru păstrarea lucrurilor prețioase. [Pron. -teu. / Cf. it. pluteo, lat. pluteum – perete de apărare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pluteu
PROCEDÉU s.n. Fel de a proceda; modalitate, manieră. ♦ Mod sistematic de executare a unei operații sau a unui proces prin folosirea unei anumite metode. [< fr. procédé]. Vezi definitia »
PECTINÉU adj., s. m. (mușchi aductor) al coapsei. (< fr. pectiné) Vezi definitia »
VARIETÉU s.n. Teatru în repertoriul căruia intră piese simple, dansuri, recitări, acrobații, jonglerii; teatru de varietăți. ♦ Spectacol care se reprezintă într-un astfel de teatru. [Pron. -ri-e-teu, var. variete s.n. / < fr. (théâtre de) variétés]. Vezi definitia »
SUPIÉU s. n. curea (de elastic) cusută de marginea pantalonului și petrecută pe sub talpă pentru a ține pantalonii întinși pe picior sau pentru a fixa pintenii. (< fr. sous-pied) Vezi definitia »
DEBUȘÉU, debușeuri, s. n. 1. Piață pe care producătorii își pot desface produsele ușor și în mari cantități. 2. (În sintagma) Debușeul podului = debitul maxim de apă care poate curge pe sub un pod, astfel încât, de la nivelul apei până la partea de jos a podului, să rămână un anumit spațiu liber de siguranță. [Pl. și: debușee] – Din fr. débouché. Vezi definitia »