SAINT-BERNARD s. m. (Zool.) Bernardin¹. [Pr.: sen bernár] – Cuv. fr. Vezi definitia »

LORD s. m. (în Anglia) 1. mare proprietar funciar, în evul mediu. 2. titlu nobiliar ereditar sau conferit de rege; persoană cu acest titlu. 3. membru al Camerei Superioare (Camera Lorzilor) a parlamentului. 4. titlu al unor înalți demnitari englezi. (< engl. lord) Vezi definitia »

MIOCÁRD s. n. mușchiul striat al inimii. (< fr. myocarde) Vezi definitia »

SEFÁRD, -Ă I. adj. care aparține sefarzilor (II). II. s.m.f. nume dat evreilor din Spania și Portugalia în evul mediu. ◊ nume dat majorității comunităților evreiești din țările mediteraneene. (< fr., sp. sefardi) Vezi definitia »

SAVOIÁRD, -Ă, savoiarzi, -de, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Savoiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Savoiei sau savoiarzilor (1), privitor la Savoia sau la savoiarzi, originar din Savoia. [Pr.: -vo-iard] – Din fr. savoyard. Vezi definitia »