caróu (caróuri), s. n. – 1. Pătrat. – 2. Dală, placă de pardoseală. – 3. Geam, sticlă. – 4. La cărțile de joc, una din cele două culori roșii, însemnată cu romburi. – Var. caro; careu, s. n. (pătrat), carea, s. f. Fr. carreau; folosirea este oarecum specializată (carou pentru cărțile de joc, careu, pentru formațiunile militare sau de gimnastică). Vezi definitia »

RULÓU s. n. 1. cilindru de lemn sau de metal care servește ca suport pentru deplasarea pieselor grele prin rostogolire. ◊ sul subțire de lemn pe care se înfășoară transperantul de la ferestre. ◊ sul de hârtie sau de carton în care se păstrau în trecut diplomele și documentele de formate mari. ◊ (poligr.) cilindru elastic impregnat cu cerneală. ◊ tăvălug, cilindru de presat. ◊ cilindru de cauciuc imprimat cu modele, la zugrăvit. ◊ (text.) valț pentru aplicarea masei de încleiere. 2. obiect, material înfășurat în formă de sul. ◊ preparat culinar din carne sau aluat umplut cu frișcă ori cu cremă, care se rulează (1). 3. (arhit.) motiv ornamental constând din șiruri curbe de vute care se încastrează unele în altele. 4. pieptănătură femeiască în care părul este înfășurat ca un sul. (< fr. rouleau) Vezi definitia »

LINTÓU s. n. grindă de susținere așezată deasupra unei porți, uși sau ferestre; buiandrug. (< fr. linteau) Vezi definitia »

TRUSÓU s. n. lenjerie de corp și de pat (pentru o fată de măritat) ◊ rufăria unui nou-născut. (< fr. trousseau) Vezi definitia »

SUPERCARGÓU s.m., s.n. 1. persoană ambarcată pe o navă comercială de către proprietarul mărfurilor în scopul de a-i reprezenta interesele comerciale, a supraveghea transportul etc. 2. delegat al marinei militare pe o navă comercială care face parte dintr-un convoi. ◊ ~ aerian = avion de transport de mare capacitate. (< engl., fr. supercargo) Vezi definitia »