EZITÁRE s.f. Faptul de a ezita; șovăială, nehotărâre. [< ezita]. Vezi definitia »

REVOCÁRE, revocări, s. f. 1. Acțiunea de a revoca și rezultatul ei; revocație. 2. (Jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voință a persoanei care l-a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act prin care organul de stat competent hotărăște încetarea calității sale de membru într-un organ ales. ♦ Retragere de către alegători a mandatului încredințat unei persoane de a-i reprezenta în organele de conducere ale statului. – V. revoca. Vezi definitia »

EXTERIORIZÁRE, exteriorizări, s. f. Acțiunea de a (se) exterioriza și rezultatul ei; exprimare, manifestare exterioară. [Pr.: -ri-o-] – V. exterioriza. Vezi definitia »

ASTUPÁRE, astupări, s. f. Acțiunea de a astupa; astupat¹. – V. astupa. Vezi definitia »

REDESCOPERÍRE, redescoperiri, s. f. Acțiunea de a redescoperi și rezultatul ei. – V. redescoperi. Vezi definitia »