OROPSÍT, -Ă, oropsiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Asuprit, prigonit, urgisit; chinuit. ♦ Sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit. ♦ Lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit. [Var.: (reg.) horopsít, -ă adj.] – V. oropsi. Vezi definitia »

IZBĂVÍT, -Ă, izbăviți, -te, adj. (Pop.) Scăpat, salvat; mântuit. – V. izbăvi. Vezi definitia »

URALÍT s.n. Varietate de hornblendă, cu aspect fibros. [< fr. uralite]. Vezi definitia »

ALBURÍT, -Ă, alburiți, -te, adj. Înălbit. – V. alburi. Vezi definitia »

AUTOFÍT s. m. 1. făt teratologic care poate trăi în viața extrauterină. 2. plantă autotrofă care se nutrește prin fotosinteză direct din materia organică. (< fr. autophyte) Vezi definitia »