PERFECȚIONÍSM s. n. 1. tendință de a atinge perfecțiunea, progresul nelimitat. 2. tendință nevrotică de a atinge imposibilul, care poate merge până la obsesie. (< fr. perfectionnisme) Vezi definitia »

FETIȘÍSM s. n. 1. formă timpurie a religiei în comuna primitivă, adorarea fetișurilor. 2. reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformarea inconștientă a acestora în raporturi între lucruri, cărora li se atribuie însușiri (supra)naturale inerente. 3. (fig.) adorație oarbă, nemotivată. 4. perversiune sexuală (la bărbați), constând în a privi și colecționa obiecte ale persoanei iubite. (< fr. fétichisme) Vezi definitia »

LOBBYÍSM s. n. activitate de culise desfășurată în scopul influențării de către grupuri de afaceri, prin agenți speciali, a oamenilor de stat, pentru a adopta în organele legislative, în organizații internaționale etc. anumite hotărâri. (< engl. lobbyism) Vezi definitia »

LEUCÍSM s. n. caracteristică ereditară constând din lipsa completă a pigmentului din firele de păr, concomitent cu prezența lui în ochi și în unele mucoase aparente. (< germ. Leukismus) Vezi definitia »

EXPRESIONÍSM s.n. Mișcare literară și artistică modernă apărută la începutul sec. XX caracterizată prin tendința exagerată de a pune în lumină viața interioară (stări de spaimă, de durere, de uimire, de exacerbare a sentimentelor) în dauna lumii din afară și a impresiilor lăsate de aceasta. [Pron. -si-o-. / < fr. expressionnisme]. Vezi definitia »