SEMICULTÍSM s.n. Semidoctism. [< semi- + cult + -ism]. Vezi definitia »

DETERMINÍSM s.n. (Fil.) Teorie care susține universalitatea principiului cauzalității, teza că toate fenomenele naturii, societății și gândirii se nasc și se dezvoltă în virtutea unor cauze, mișcarea lor fiind guvernată de legi obiective. [< fr. déterminisme]. Vezi definitia »

TERMOTACTÍSM s.n. (Biol.) Reacție a microorganismelor față de variațiile de temperatură; termotaxie. [< fr. thermotactisme]. Vezi definitia »

JEMANFIȘÍSM s.n. (Franțuzism, fam.) Nepăsare, indiferență. [Var. manfișism s.n. / cf. fr. je m'en-fichisme]. Vezi definitia »

PERSONALÍSM s. n. 1. Atitudine a cuiva care ia în considerație numai punctele de vedere și interesele personale; subiectivism. 2. Doctrină socială care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității (1) și subordonate lui Dumnezeu ca ființă supremă. – Din fr. personnalisme. Cf. Germ. Personalismus. Vezi definitia »