EUFORÍE s.f. 1. (Liv.) Stare de fericire, de beatitudine. 2. (Med.) Falsă senzație de fericire, manifestată ca simptom al unor boli nervoase sau provocată de substanțe narcotice. [< fr. euphorie, cf. gr. euphoria < eu – bine, phorein – a se simți]. Vezi definitia »

PERSONIFICÁȚIE s. f. personificare. ◊ formă de halucinație în vederea și auzirea simultană a unui om în cadrul unor scene de masă ciudate, în cazuri de delir. (< fr. personnification) Vezi definitia »

azotobactérie (-ri-e) s. f., art. azotobactéria (-ri-a), g.-d. art. azotobactériei; pl. azotobactérii, art. azotobactériile (-ri-i-) Vezi definitia »

ANIZOSFIGMÍE s. f. inegalitate în amplitudinea pulsului arterial. (< fr. anisosphygmie) Vezi definitia »

TEMATOLOGÍE s. f. (Rar) Ramură a literaturii comparate care studiază circulația temelor (1). – Din fr. thématologie. Vezi definitia »