SUPÁPĂ s. f. organ de întrerupere sau de restabilire a circuitului unui fluid care trece printr-un orificiu. ◊ (fig.) mijloc de a scăpa de ceva supărător. (< fr. soupape) Vezi definitia »

TELEMĂSÚRĂ s.f. (Tehn.) Transmitere la distanță a rezultatelor unei măsurători efectuate. [După fr. télémesure]. Vezi definitia »

CĂRĂMIDĂ (‹ ngr.) s. f. Material de construcție artificial, avînd formă prismatică, obținut dintr-o pastă de argilă, nisip amestecate cu apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.) prin presare, fasonare, uscare și, de regulă, ardere; este folosită, în general, la executarea zidăriilor. ♦ C. refractară = c. confecționată dintr-un material cu temperatură de topire foarte înaltă, folosită la zidirea focarelor, a cuptoarelor metalurgice etc.; se produc c.r. silicoase (c. silică sau c. dinas), silico-aluminoase, corindonice, cromitice, megneziene etc. Vezi definitia »

SÁLȚĂ s. f. erupție de noroi, cu emanații de gaze, în unele regiuni petrolifere sau gazifere; vulcan noroios. (< it. salsa) Vezi definitia »

BALANSÍNĂ s.f. (Mar.) Frînghie care susține o vergă, un ghiu sau un tangon. [< fr. balancine]. Vezi definitia »