INSPIRÁȚIE s. f. 1. inhalare a aerului în plămâni. 2. facultate creatoare, spontană a inteligenței umane. ◊ avânt, entuziasm, forță creatoare. 3. (fig.) idee (salvatoare) apărută spontan în conștiință. (< fr. inspiration, lat. inspiratio) Vezi definitia »

EFORÍE s.f. 1. (Ant.) Eforat. 2. Corp de persoane care alcătuiau conducerea colectivă a unei instituții de cultură sau de binefacere, constituind un fel de consiliu de administrație. ♦ Instituție condusă de un corp de efori. [Gen. -iei. / cf. fr. éphorie, gr. ephoria]. Vezi definitia »

cârșíe (cârșíi), s. f. – (Banat) Stîncă, țanc. Sb., cr. kršje (DAR). Vezi definitia »

REDÚCȚIE s. f. 1. faptul de a reduce. ◊ copie în mic a unui obiect. 2. transpunere a unei partituri pentru orchestră, pentru voci sau pentru un instrument (pian). 3. piesă care permite racordarea tuburilor sau a țevilor de diametre diferite. 4. operația de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 5. reducere la jumătate a numărului de cromozomi în cursul meiozei sau mitozei. 6. (log.) procedeu de a concluziona cu ajutorul căruia se scot unele premise din care se poate deduce un anumit adevăr. (< fr. réduction, lat. reductio) Vezi definitia »

DANTELĂRÍE s. f. 1. mai multe (feluri de) dantele. 2. (fig.) lucru, contur etc. asemănător unei dantele. (< dantelă + -rie) Vezi definitia »