CONSTERNÁȚIE s. f. consternare. (< fr. consternation, lat. consternatio) Vezi definitia »

METALOTERAPÍE s. f. Tratament cu compuși metalici, utilizat în diferite boli. – Din fr. métallothérapie. Vezi definitia »

PREPOZÍȚIE, prepoziții s. f. Parte de vorbire neflexibilă care exprimă raporturi sintactice de dependență între părțile unei propoziții legând două părți de propoziție diferite. [Var.: prepozițiúne s. f.] – Din fr. préposition, lat. praepositio. Vezi definitia »

NICTÁȚIE s.f. Nictitație. [Gen. -iei. / < fr. nictation, lat. nictatio]. Vezi definitia »

AMICÍE, amicii, s. f. (Înv.) Amiciție. – Din amic + suf. -ie. Vezi definitia »