STEREOMICROMÉTRU s. n. instrument folosit în stereomicrometrie. (< fr. stéréomicromètre) Vezi definitia »

ALCALIMÉTRU, alcalimetre, s. n. Instrument cu ajutorul căruia se determină gradul de concentrație al alcaliilor. – Din fr. alcalimètre. Vezi definitia »

RIOMÉTRU s. n. radiotelescop acordat pe o frecvență fixă, având o antenă dirijată spre zenit pentru a detecta variația fluxului radiației. (< engl. riometer) Vezi definitia »

ZÍMBRU, zimbri, s. m. Animal sălbatic masiv din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu o blană deasă, pâsloasă, cu capul mare și lat, cu coarnele scurte, întoarse în afară, în față și în sus, cu greabănul înalt, cu gâtul și cu bărbia acoperite cu păr lung, care astăzi, aflat pe cale de dispariție, este ocrotit în rezervații naturale (Bison bonasus). – Din sl. zonbrŭ. Vezi definitia »

FONOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea intensității sunetelor. [< fr. phonomètre]. Vezi definitia »