EPANADIPLÓZĂ s.f. (Lit.) Figură retorică care constă în repetarea unui cuvânt (sau a unui grup de cuvinte) la sfârșitul și la începutul unei unități sintactice sau metrice; epanastrofă; prosapodoză; rediție. [< it. epanadiplosi, cf. gr. epanadiplosis – dublare]. Vezi definitia »

PIROGENÉZĂ s. f. producere a căldurii. (< fr. pyrogenèse) Vezi definitia »

GASTROFILÓZĂ s. f. boală parazitară la cabaline, provocată de larvele unor insecte. (< fr. gastrophilose) Vezi definitia »

ACETILÉNĂ s. f. Gaz incolor, cu miros specific, otrăvitor în cantități mai mari, având numeroase folosiri în industrie. – Fr. acétylène. Vezi definitia »

lăstăvíță (-țe), s. f. – (Banat) Bucată de pînză sau de postav. Sl., cf. rus. lastovica „buzunar”; dar lipsește etimonul direct. Legătura cu sb. lastavica „rîndunică”, indicată de DAR, nu este certă. Vezi definitia »