ODONTOTÉHNICĂ s. f. arta de a conserva dinții, plombându-i sau înlocuindu-i pe cei cariați; tehnica dentară. (după fr. odontotechnie) Vezi definitia »

anínă s.f. (pop.) amentul aninului cu care țărăncile vopsesc lânurile Vezi definitia »

PROVIDÉNȚĂ s. f. (În concepțiile religioase) Înțelepciune supremă a divinității în conducerea lumii. ♦ (Art.) Divinitatea, dumnezeirea, Dumnezeu. ♦ Grijă, milă, îndurare ca atribute ale divinității. ♦ Fig. (Rar) Persoană sau împrejurare miraculoasă care contribuie la salvarea sau la fericirea cuiva. – Din lat. providentia, fr. providence. Vezi definitia »

cígă s.f. (reg.) 1. melc. 2. scripete, macara. 3. mai de crăpat lemne. 4. sfârlează, titirez. 5. joc de copii. Vezi definitia »

PORUMBÍȚĂ, porumbițe, s. f. Femela porumbelului (I 1); porumbă², hulubiță. ♦ Termen de dezmierdare pentru o fată sau o femeie iubită. – Porumb + suf. -iță. Vezi definitia »