MEZOCEFÁL, -Ă adj. Care are capul de formă intermediară între brahicefal și dolihocefal. [< fr. mésocéphale, cf. gr. mesos – mijlociu, kephale – cap]. Vezi definitia »

ORBITÁL, -Ă, orbitali, -e, adj. 1. Care aparține orbitei cerești, privitor la orbita unui corp ceresc. ♦ (Despre un mobil) Care parcurge o orbită. 2. Care aparține sau se află în orbita oculară. – Din fr. orbital. Vezi definitia »

BATROCEFÁL, -Ă adj., s. m. f. (cel) care prezintă batrocefalie. (< batro- + – cefal) Vezi definitia »

CONFIGURAȚIONÁL, -Ă adj. Configurativ. [Pron. -ți-o-. / cf. it. configurazionale]. Vezi definitia »

METÁL, metale, s. n. 1. Nume generic dat oricărui element chimic cu luciu caracteristic, bun conducător de căldură și de electricitate, maleabil și ductil, de obicei solid la temperatura obișnuită; p. ext. aliaj format din două sau mai multe asemenea elemente chimice, din aceste elemente și alte materiale etc. ◊ Metal nobil = metal care se găsește în natură în cantități mici și care se oxidează sau se alterează cu greutate. Metal prețios = aurul, platina și argintul. Metal rar = metal care se găsește în cantități mici sau în stare dispersă în scoarța Pământului. ♦ Fig. Bani. 2. (Pop.; la pl.) Substanță chimică. [Pl. și: (rar) metaluri] – Din fr. métal, germ. Metall. Vezi definitia »