TERITÓRIU s.n. Întindere de pământ (limitată de hotare) care aparține unui stat, unei provincii, unui oraș, unei autorități etc. [Pron. -riu. / < lat. territorium, cf. fr. territoire]. Vezi definitia »

REGIFÚGIU s.n. (Ant.) Sărbătoare romană care se celebra în amintirea alungării regilor din vechea Romă. [Pron. -giu. / < lat. regifugium]. Vezi definitia »

MACAGÍU, macagii, s. m. Muncitor (în special de la căile ferate) care se ocupă cu manevrarea și întreținerea macazurilor; acar. – Macaz + suf. -giu. Vezi definitia »

capigíu (capugíu), capigíi, (capugíi), s.m. (înv.) 1. portar al seraiului unui sultan. 2. trimis al Porții otomane în țările române la inaugurarea unei noi domnii sau la mazilirea unui domn. Vezi definitia »

FRONTISPÍCIU s. f. 1. partea superioară a fațadei principale a unui edificiu, monument etc. 2. prima pagină a unei cărți, care conține titlul, numele autorului etc. ◊ partea de sus de pe pagina întâi a unui ziar. (< fr. frontispice, lat. frontispicium) Vezi definitia »