Definita cuvantului prerogativă
PREROGATÍVĂ s.f. 1. Centurie care își dădea prima votul în condițiile din vechea Romă. 2. Autoritate, privilegiu, avantaj acordat cuiva prin lege sau prin uz. [< fr. prérogative, cf. lat. praerogativa].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prerogativă
libárcă (libắrci), s. f. – Insectă (Periplaneta orientalis). Bg. hlebarka, de la hleb „pîine” (Conev 52; Scriban). Vezi definitia »
PLÁSĂ2, plese, s. f. (Reg.) Fel de mâncare ce se servește la masă. – Din ngr. plási. Vezi definitia »
ȘUBÍȚĂ, șubițe, s. f. Șubuliță. – Șubă + suf. -iță. Vezi definitia »
FURȘÉTĂ s. f. (la jocul de cărți) carte a unui adversar între două cărți, una imediat inferioară și alta imediat superioară aceleia pe care o joacă acesta. (< fr. fourchette) Vezi definitia »
TIGRÉSĂ, tigrese, s. f. (Rar) Tigroaică. – Din fr. tigresse. Vezi definitia »