POLICITAȚIÚNE s.f. v. policitație. Vezi definitia »

SUBTENSIÚNE s. f. tensiune electrică inferioară, mai joasă decât o tensiune dată. (după fr. sous-tension) Vezi definitia »

abluțiúne s. f. 1. spălare a corpului, prescrisă de unele religii orientale și la catolici, pentru purificare. 2. (fam.) îmbăiere prin duș. 3. eroziune exercitată de curenții marini de adâncime. (< fr. ablution, lat. ablutio) Vezi definitia »

COMPULSIÚNE s. f. tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate. (<fr. compulsion) Vezi definitia »

GIRAȚIÚNE s.f. v. girație. Vezi definitia »