Definita cuvantului bucium
BUCIUM, buciume, s.n. (În medicina populară) Cornet confecționat din pânză de cânepă impregnată cu ceară, care se introduce în ureche, se aprinde și se lasă sa ardă cât suportă pacientul, pentru calmarea durerilor de urechi și desfundarea urechilor.
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu bucium
APULUM, așezare dacică pe Mureș, apoi oraș roman cu rang de municipiu și de colonie. Important centru economic, administrativ, politic și militar al Daciei romane. Reședință a legatului Daciei și Sediul Legiunii XIII Gemina. Azi Alba Iulia. Vezi definitia »
VÓTUM s. n. 1. promisiune făcută zeilor. ◊ rugăciune; ofrandă; cult, ceremonie (religioasă). 2. dorință, voie. (< lat. votum) Vezi definitia »
podrúm (-muri), s. n. – (Trans.) Bodegă, cramă. – Var. podrom. Sl. podromŭ (Tiktin), din ngr. πουδρούμι (Miklosich, Fremdw., 118). Vezi definitia »
PERINEÚRIUM s.n. (Anat.) Teaca de țesut conjunctiv a unui fascicul de fibre nervoase. [Cf. fr. périneurium]. Vezi definitia »
ÍNDIUM s.n. v. indiu. Vezi definitia »