FOTÍȚĂ, fotițe, s. f. Diminutiv al lui fotă. – Fotă + suf. -iță. Vezi definitia »

METILÉNICĂ, metilenice, adj. (Chim.; În sintagma) Grupare metilenică = grupare organică ce conține radicalul metilen caracterizată prin mare reactivitate chimică în unele reacții de condensare sau cu metalele alcaline. – Din fr. méthylénique. Vezi definitia »

șeușoáră, șeușoáre, s.f. (pop.) șea mică, șeluță, șeuliță. Vezi definitia »

MĂSÚȚĂ, măsuțe, s. f. Diminutiv al lui masă²; mescioară, mesișoară. ◊ Măsuță de noapte = noptieră. [Var.: mesúță s. f.] – Masă² + suf. -uță. Vezi definitia »

BRÓȘĂ s.f. 1. Bijuterie pe care femeile o poartă prinsă într-un ac la rochie, la șal etc. 2. Unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare. ♦ Schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie. ♦ Tijă folosită în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. 3. Unealtă folosită la mașina de broșat. [< fr. broche]. Vezi definitia »