PRIMEVAL, primevala, primevali, primevale, adj. 1. Referitor la un ev originar, primar, de existenta umana; stravechi, primitiv, originar. 2. Primordial, de prima importanta. Vezi definitia »

ALODIÁL, -Ă adj. (Ist.) Care se referă la un alodiu. [Pron. -di-al. / < fr. allodial]. Vezi definitia »

pictoriál (-ri-al) s. n., pl. pictoriále Vezi definitia »

NOMINÁL, -Ă adj. 1. referitor la nume, pe nume; după nume; pe care e scris numele titularului; nominativ. ♦ (ec.) valoare ~ă = valoare înscrisă cifric pe o acțiune, pe un bilet de bancă, timbru etc. ◊ care figurează (numai) cu numele. 2. (gram.) care face parte, care ține de categoria numelui. ♦ flexiune ~ă = declinare. (< fr. nominal, lat. nominalis) Vezi definitia »

SEMNÁL, semnale, s. n. 1. Semn convențional (sonor sau vizual) sau grup de astfel de semne, folosite pentru a transmite la distanță o înștiințare, o informație, un avertisment, o comandă etc. ◊ Semnal topografic = construcție de lemn, de metal sau de piatră, vizibilă la distanță, care fixează poziția unui punct pe teren. Semnal luminos (sau electric) = nume dat tuturor dispozitivelor folosite pentru a dirija circulația în orașe, pe căile ferate etc. Semnal de cale ferată = semnal acustic, optic etc. prin care se transmite un ordin sau o comandă pentru circulația pe căile ferate. Semnal rutier = indicator de circulație. Semnal de alarmă = dispozitiv, montat în fiecare vagon la trenurile de călători care, în caz de primejdie, poate fi pus în funcție de orice călător. ♦ Sunet convențional de recunoaștere a diferitelor posturi de radio sau a diferitelor emisiuni ale unui post de radio. ◊ Semnal orar = emisiune radio care dă ora exactă cu mare precizie, după anumite scheme de emisiune. ♦ Sunet de corn sau împușcătură prin care se anunță începerea sau încetarea bătăii la vânătoare. 2. (Rar) Fluier mic de metal cu care se dau semnale (1); semnal dat cu acest fluier. 3. Fig. Tot ceea ce anunță sau determină începerea unei acțiuni ori îi servește ca impuls. ◊ Expr. A da semnalul = a lua inițiativa, a face începutul într-o acțiune, a da tonul. 4. (Psih.) Indiciu al unui fenomen sau al unui obiect din mediul înconjurător care, prin intermediul scoarței cerebrale, determină organismul să reacționeze într-un anumit fel. [Var.: signál, țignal s. n.] – Din fr. signal (după semn). Vezi definitia »